Introducere în psihanaliza freudiană și postfreudiană. Curs universitar

„În 1990 a avut loc un eveniment decisiv, poate, pentru implantarea psihanalizei în România: studenții de atunci ai Facultății de Filosofie, care îngloba și psihologia, sociologia, pedagogia, au impus introducerea psihanalizei în planul de învățământ. Printre cei nominalizați ca profesori pentru noua disciplină s-a numărat și autorul acestor rânduri. Cursul pe care l-am susținut începând cu 1991 și-a propus să ofere studenților de la filosofie atât cunoștințele de bază în psihanaliză, cât și semnificația lor filosofică. Acest curs s-a transformat spre sfârșitul anilor ‘90 în Filosofia inconștientului cu cele două volume ale sale, publicate de Editura Trei.

Tot în 1991, am fost solicitat să țin cursul de psihanaliză la Facultatea de Psihologie a Universității «Titu Maiorescu». Conceput ca o «psihologie a inconștientului», acest curs și-a propus să transmită cunoștințele esențiale despre inconștient în principalele sale ipostaze: freudiană, adleriană, jungiană și contemporană. Devenit acum carte sub titlul Introducere în psihanaliza fruidiană și postfreudiană, numitul curs se adresează nu numai studenților. Toți cei care doresc să se inițieze în psihanaliză îl pot folosi.“ — Vasile Dem. Zamfirescu

Cuprins:

Cuvânt înainte la ediția a doua

Cuvânt înainte

Tema întâi

Ce este psihanaliza?

1. Psihanaliza — sistem de discipline axatpe ideea de inconștient

2. Psihoterapia. Caracteristici generale

3. Psihopatologia psihanalitică

4. Psihanaliza ca psihologie a inconștientului

5. Metapsihologia

6. Psihanaliza aplicată

BIBLIOGRAFIE

Tema a doua

Elemente de istoria psihanalizei

1. Psihanaliza în România

1.1 Psihanaliză și comunism

2. Psihanaliza în România interbelică

3. Psihanaliza în Occident

4. Psihanaliza în România de după 1990. Societatea Română de Psihanaliză sau premisele unei implantări durabile a psihanalizei în România

BIBLIOGRAFIE

Tema a treia

Concepția psihanalitică despre raportul dintre sănătate și boala psihică

1. Cum a ajuns Freud la noua concepție?

1.1 Structura și sensul simptomului

1.2 Structura și sensul visului

1.3 Structura și sensul actului ratat

2. Reacția istorică la inovația freudiană

3. Continuatorii lui Freud

4. Semnificația concepției psihanalitice pentru teoria cunoașterii

5. „Vindecarea“ în psihanaliză

BIBLIOGRAFIE

Tema a patra

Psihanaliza ca psihologie a inconștientului

1. Ideea și conceptul de inconștient înainte de Freud

2. Contribuția lui Freud

3. Principalele manifestări ale inconștientului: actul ratat

3.1 Condițiile de existență ale actului ratat

3.2 Teorii explicative prefreudiene

3.3 Teoriile fiziologice și psihofiziologice

3.4 Teoriile fonetice

3.5 Opinia comună

3.6 Clasificarea actelor ratate

3.7 Semnificația actului ratat pentru psihoterapia psihanalitică

BIBLIOGRAFIE

4. Principalele manifestări ale inconștientului: visul

4.1 Preambul

4.2 Teorii prefreudiene despre vis

4.2.1 Teoriile somatice

4.2.2 Teoriile populare și romantice

4.3 Concepția freudiană asupra visului

4.3.1 Conținut manifest și conținut latent

4.3.2 Travaliul visului și interpretarea

4.3.3 Visul despre injecția făcută Irmei —primul vis interpretat psihanalitic

4.3.4 Dorința în vis

4.3.5 Dificultăți ale teoriei freudiene despre vis ca realizare a unei dorințe

4.3.6 Clasificarea viselor în funcție de raportul dintre conținutul manifest și conținutul latent

4.3.7 Travaliul visului

4.3.7.1 Condensarea

4.3.7.2 Deplasarea

4.3.7.3 Figurabilitatea

4.3.7.4 Utilizarea simbolurilor

4.3.7.5 Elaborarea secundară

4.3.8 Funcția visului: dorința și cenzura

4.4 Interpretarea visului în psihanaliza contemporană

4.5 Aplicare a tehnicii de interpretare a visului la fenomenele culturale

BIBLIOGRAFIE

5. Principalele manifestări ale inconștientului: simptomul nevrotic

5.1 Sensul simptomului nevrotic

5.2 Inhibițiile sexualității: impotența și frigiditatea

5.3 Angoasa și fobia

5.4 Conversia

5.5 Obsesiile și compulsiile

5.6 Complexul Oedip în literatură

5.7 Alte conflicte nevrotice

5.7.1 Conflicte legate de agresivitate

5.7.2 Conflicte legate de individuație

5.8 Nevroza și condiția umană

BIBLIOGRAFIE

6. Principalele manifestări ale inconștientului: transferul

6.1 Istoric: paradigma clasică

6.2 Rațiuni istorice ale paradigmei clasice

6.3 De ce transferăm?

6.4 Transfer și sugestie

6.5 Paradigma intersubiectivă a transferului

6.6. Transfer și alianță terapeutică

6.7. Interpretarea transferului

Bibliografie

7. Principalele manifestări ale inconștientului:cuvântul de spirit

7.1 Concizie și condensare

7.2 Erori de logică și deplasare

7.3 Reprezentarea prin contrariu în cuvântul de spirit

7.4 Utilizarea nonsensului

7.5 Tendințele cuvântului de spirit

7.5.1 Clasificarea cuvintelor de spirit cu tendință

7.5.2 Cuvântul de spirit cu tendință agresivă

7.5.3 Plăcerea estetică în cazul cuvântului de spirit

7.6 Comparație între vis și cuvânt de spirit

BIBLIOGRAFIE

Tema a cincea

Inconștientul și sexualitatea infantilă

1. Concepția comună despre sexualitate

2. Concepția psihanalitică asupra sexualității umane

3. Semnificația concepției freudiene

4. Stadiile sexualității infantile

4.1 Perspective contemporane

5. Sursele teoriei freudiene

5.1 Teoriile infantile despre sexualitate

6. Implicații antropologice ale teoriei despre sexualitatea infantilă

6.1 Cultură și represiune instinctuală

BIBLIOGRAFIE

Tema a șasea

Inconștientul și agresivitatea distructivă

1. Agresivitatea distructivă ca instinct al morții

1.1 Excurs despre „pansexualism“

1.2 Filosofie și „nefilosofie“ la Freud

1.3 Thanatos și Eros

2. Modificări ale teoriei

3. Agresivitatea în psihanaliza postfreudiană

4. Instinctul morții din perspectiva etologiei

4.1 Excurs despre etologie

BIBLIOGRAFIE

Tema a șaptea

Inconștientul și structura psihicului

1. Cea de a doua teorie despre psihic

1.1 Se — instanța pulsională a psihicului

1.2 Eul — instanța de comandă și control a psihicului

1.3 Supraeul sau „inconștientul de sus“

1.3.1 Morală inconștientă și morală conștientă

2. Mijloacele de apărare ale Eului

2.1 Utilizarea mijloacelor de apărareîmpotriva pulsiunilor

2.2 Câteva mijloace de apărare

2.2.1 Raționalizarea

2.2.2 Refularea

2.2.3 Regresia

2.2.4 Formațiunea reacțională

2.2.5 Identificarea cu agresorul

2.2.5.1 Identificarea cu agresorul în situații-limită

2.2.6 Proiecția

2.2.7 Un exemplu integrator

Bibliografie

Tema a opta

Prima desexualizare a inconștientului sau psihanaliza lui Alfred Adler

1.Teoria autoestimației

1.1 Compensare, supracompensare, pseudocompensare

1.1.1 Clasificarea compensărilor

1.1.2 Protestul viril

1.1.3 Contraidealul

1.1.4 Resentimentul

1.1.4.1 Termeni și descriere esențială

1.1.4.2 Psihologia resentimentului

1.1.4.3 Sociologia resentimentului

1.1.4.4 Valorizarea produselor culturale ale resentimentului

Bibliografie

Tema a noua

A doua desexualizare a inconștientului sau psihanaliza lui Carl Gustav Jung

1. Inconștient personal și inconștient colectiv

2. Ce sunt și cum se formează arhetipurile?

2.1 Dificultăți teoretice

2.2 Formarea arhetipurilor nu poate fi explicată

2.3 Precursori

3. Principii și metode pentru cunoaștereainconștientului colectiv

4. Domeniile de manifestare ale arhetipurilor

4.1 Psihoza

4.2 Psihoterapia

4.3 Religia

4.4 Alchimia

4.5 Științele naturii

5. Câteva arhetipuri

5.1 Arhetipuri tipice

5.2 Arhetipuri atipice sau „existențiale“

5.3 Arhetipuri neîncadrabile

6. Disputa dintre Jung și Freud pe tema simbolului

Bibliografie

Tema a zecea

Desexualizarea inconștientului în psihanaliza contemporană

1. Două modalități de îmbinare

1.1 Excurs despre Kohut

2. Renunțarea la teoria pulsiunilor

Bibliografie