Fiasco formează, împreună cu Numele ei era Tatiana și O să vă îngropăm! , trilogia dedicată epocii în care Hrușciov s-a aflat la conducerea Uniunii Sovietice, epocă pe care Suvorov o numește ironic „mărețul deceniu“. De data aceasta sunt puse sub lupă o serie de evenimente din anii 1956–1957, când mareșalul Gheorghi Jukov, marginalizat în timpul lui Stalin, fusese deja reabilitat de Hrușciov. Este discutat rolul lui Jukov în invadarea Ungariei de către trupele sovietice, în criza Canalului Suez, în lansarea primei rachete balistice intercontinentale și a primului satelit artificial trimis de URSS pe orbită. Versiunea oficială este că mareșalul a plănuit ulterior o lovitură de stat, fiind astfel îndepărtat pentru a doua oară din structurile centrale ale puterii. În cartea sa, Victor Suvorov continuă seria dezvăluirilor senzaționale, analizând modul în care Jukov a fost reinstalat în funcție, precum și posibilele motive pentru care a devenit din nou indezirabil.