Relatate la persoana întâi, cu delicateţea şi simplitatea muzicală specifice lui Ishiguro, aceste cinci istorii personale, amuzante şi mustind de o tristeţe duioasă, explorează într-o manieră neaşteptată câteva dintre temele predilecte ale autorului: dragostea, muzica, trecerea timpului şi, legată de aceasta, celebritatea. Visători, îndrăgostiţi, stele pe punctul de a apune sau a se ridica pe firmament, toate aceste personaje, aflate într-un moment de cotitură al vieţii lor, devin interpreţii unui concert în care fiecare voce şi fiecare instrument ating o notă umană cât se poate de autentică şi de răvăşitoare. Fie şi pentru o singură clipă, muzica uneşte sufletele, reaprinde scânteia dragostei, alină disperarea, preschimbând-o în melancolie şi făcând-o astfel suportabilă.