De la autoarea bestsellerurilor New York Times: Fata dispărută și Locuri întunecate
„Un thriller psihologic de senzație.“ – Chicago Sun Times
După o scurtă internare la un spital de psihiatrie, jurnalista de investigații Camille Preaker se confruntă cu o sarcină dificilă: trebuie să se întoarcă în orășelul unde a copilărit pentru a investiga moartea a două fete. Camille n-a mai vorbit de mult cu mama ei nevrotică și ipohondră și cu sora vitregă, pe care aproape că nici n-o cunoaște: o puberă atrăgătoare, cu o putere ciudată asupra localnicilor. Instalată în fosta ei cameră din vechea casă a familiei, Camille își dă seama că se identifică prea mult cu victimele. Bântuită de propriii demoni, trebuie să dezlege puzzle-ul psihologic al trecutului, dacă vrea să afle adevărul și să supraviețuiască reîntoarcerii acasă.
Mi-am dat seama că mi-era frică să citesc ultimele treizeci de pagini, dar nu mă puteam opri. Apoi, după ce luminile s-au stins, povestea mi-a rămas în cap, încolăcită și șuierând, ca un șarpe într-o grotă. Obiecte ascuțite e un roman provocator, cu un stil tăios și observații pătrunzătoare. – Stephen King
Într-un stil narativ seducător, Gillian Flynn construiește vocea cinică și inteligentă a unei jurnaliste de investigații, însă își dă măsura talentului în portretele pe care le face figurilor feminine diabolice, bârfitoare și parvenite ce populează orășelul de la granița statului Missouri. O explorare a unor crime întunecate și a unor minți și mai întunecate. – Booklist
„Creierul îmi trecea de la o imagine la alta cu mama, și toate imaginile erau de rău augur. Soartă. Cuvântul mi se zbătea iarăși pe piele. O străfulgerare cu Joya cea slabă cu păr vâlvoi și unghii lungi, jupuindu-i mamei pielea. Imagine cu mama, cu pilulele și poțiunile ei, tăindu-mi părul cu foarfeca. Viziune cu Marian, acum doar niște oase în sicriu, o fundă albă de satin înfășurată în jurul unor bucle uscate, ca un buchet de flori veștede. Mama, având grijă de fetițele acelea violente. Sau încercând să aibă. Puțin probabil ca Natalie și Ann să fi îndurat prea multă dădăceală. Adora ura fetițele care nu capitulau în fața mămoșeniei ei atât de bizare. Îi dăduse oare lui Natalie unghiile cu ojă înainte s-o sugrume? Sau după?“