„Poeta româncă este o descoperire pentru spațiul de limba germană – este literatura de înaltă clasă, literatura la superlativ! Înregistrează tot ce i-au hărăzit amintirile rele, prezentul rău. Vorbește de case cu ferestre care prevestesc nenorociri, de pâlniile gramofoanelor care «înghit kilometri de tăcere». După căderea regimului Ceaușescu a rămas la fel – altfel decât ceilalți –, nu și-a luat drept țintă opoziția. A folosit libertatea nouă, a folosit și formule noi de expresie. E normal să așteptăm cu nerăbdare apariția în limba germană și a altor romane ale acestei autoare. Limba ei este imprevizibilă, capricioasă, ascunde un mare mister. Miracolul se săvârșește într-un flux continuu, de fapt, în poezia ei de neîntrerupt. Cum spune autoarea citându-l pe Oscar Wilde: «Un capriciu durează mai mult decât o pasiune». Cât de periculoase, cât de superbe sunt capriciile acestei scriitoare!“ (Harald Hartung, Frankfurter Allgemeine Zeitung)